Pentru că mie îmi place să ascult muzică în timp ce citesc un articol, uite aici!
Tips-ul sau bacșișul, ciubucul, șperțul ori cinstea sunt practici general valabile și acceptate în lumea întreagă, într-un fel sau altul, când vine vorba de recompensarea unor servicii foarte bine prestate. Practic este o formă de a recunoaște calitatea serviciului prestat de cineva! Cu cât lași un bacșiș mai mare, cu atât apreciezi mai mult munca depusă de cel care îți oferă serviciul, fie că vorbim de ospătari, bellboy, recepționeri sau tipul care îți face interior-exteriorul mașinii.
Și pentru că ghidul de turism prestează și el un serviciu atunci când te plimbă prin diferite locuri ale lumii și ți le prezintă atât de frumos, intră în categoria celor care primesc bacșiș. Surprinzător, nu? Dar, să știți că multă vreme, pe la începuturile mele ca ghid, bacșișul era cam singura mea sursă de venit din ghidaj, până să ajung să lucrez cu agenții de turism, așa că încercați să nu fiți zgârciți și să lăsați bacșiș ghidului de turism tot timpul! Promit că o să vă explic mai detaliat, într-un alt articol, de ce este bine să faci asta! 😀
În altă ordine de idei, mi s-a părut întotdeauna foarte amuzant, modul în care turiștii, români sau străini, aleg să-mi dea bacșiș. De fiecare dată intervine un moment ciudat între noi, care se naște dintr-o stângăcie a turistului, neobișnuit să lase bacșiș unui ghid de turism. Și uite așa, din această neobișnuință, se nasc niște tehnici de a oferi tips foarte interesante și funny, tehnici pe care le-am experimentat pe propria piele în interacțiunile mele cu turiștii. Iată câteva dintre ele:
Tehnica duhovnicească!
Este cea mai comună, preferată mai ales la turiștii români, și este inspirată din tehnica pe care o folosim atunci când vine preotul, de Bobotează, să ne sfințească casa! Practic, ce se întâmplă? La sfârșitul acțiunii de ghidaj, turistul vine la tine și te salută cu o strângere de mână în timp ce, cu cealaltă mână, îți îndeasă bacșișul în buzunarul de la geacă, bluză sau blugi! Subtil și eficient! Problema este că nu prea știi cum să reacționezi în astfel de momente! Să spui „Doamne ajută” sau „Mulțumesc” după ce primești bacșișul?
Tehnica High-Five!
Mai puțin comună decât prima, dar destul de utilizată, și de turiștii români, și de cei străini! Presupune să „palmezi” bacșișul în podul palmei și să ridici mâna în aer, sub formă de salut, așteptând ca ghidul să execute aceeași mișcare ca tine, urmând să împreunați mâinile zgomotos și să pasezi bașișul în palma ghidului care, neștiind cum să reacționeze, îl îndeasă, stingher, în buzunarul de la geacă, bluză sau blugi! Mai puțin eficient și subtil decât tehnica duhovnicească, dar cu siguranță mult mai creativ! 😀
Tehnica schimbului valutar!
O tehnică folosită exclusiv de către turiștii străini care dețin valută! Ce presupune? Îl rogi pe ghid să îți schimbe o bancnotă la un schimb valutar sub pretextul că nu cunoști limba. Ghidul se conformează și după ce se întoarce la tine cu suma de bani schimbată, îl privești blajin în ochi și îi transmiți, într-un mod subtil ca să nu fiți auziți de cei din jur, că acela este bacșișul lui pentru serviciul de calitate pe care l-a prestat! Asta mi se pare cea mai creativă tehnică dintre toate și, într-un mod foarte surprinzător, este destul de utilizată! 😀
So, there you go! 3 tehnici prin care să-i lași bacșiș ghidului de turism, fără se te simți jenat sau ciudat! :)) Bine, ai și varianta prin care poți, pur și simplu, să-i întinzi bacșișul și să-i mulțumești pentru treaba bine făcută, dar care ar mai fi amuzamentul, nu? 😀
Voi lăsați bacșiș ghidului de turism? Și dacă da, ce tehnică folosiți? 😀
Travel On și Like pe Facebook!
E tare articolul. In princpiu poti lasa fara probleme bacsis si ghidului de turism. Stiu ca se tot discuta de legea privind impozitarea bacsisurilor. Mi se pare o tampenie sincer. Sunt meserii care implica bacsisul pentru o prestare de serviciu.
E deja aplicată legea privind impozitarea bacșișurilor! Dar, aici e vorba de cultura din care faci parte și obiceiurile care nu vor muri niciodată! Adică, să fim serioși, nu ai cum să nu lași bacșiș unui chelner nu? 😀
Serios? Nu știam că e deja aplicată legea. În orice caz dacă așa s-a împământenit de când lumea și pământul să lași bacșiș. Așa se procedeză. Da ține de datini și obiceiuri. De la turci se trage și cuvântul. Da la ospătari, frizeri, taximetriști, curieri trebuie să lași bacșiș.
Daca nota include deja tipsul, nu ii mai lasi bacsis clientului :)) in multe tari deja se practica asta, de multi ani, o trec direct pe nota, cu mentiunea „servicii”.
La ghid e mai greu să-i incluzi bacșișul în servicii, dar nu imposibil! Depinde dacă ghidul e liber profesionist sau colaborează cu o agenție de turism!
Eu ma refeream la ce ai scris tu mai sus :)) raspunsesem comentariului tau
chelnerului*, nu clientului
Mai este varianta din autocar : in care se pune un cosulet sau o cutie pe bordul autocarului pe care sa scrie ” tips”, servici „ghid”, „casuta cu bani”, ” colectam pt cafea”, ” Pusculita ghidului” …. etc
Asta cred că e cea mai eficientă metodă dintre toate! Dar, cum ai zis și tu, merge mai mult pe autocar! 😀
Oamenii sunt creativi, nu gluma :))
La ultima tehnica nici nu ma asteptam.
Nici n-ai idee cât de mult poate să meargă creativitatea la oameni! 😀
Tu practic ne inveti cum sa lasam bacsis in general! Eu ghidului ii intind direct si fara ocolis banii si-i multumesc pentru ca este minunat! 🙂
Mai simplu asa, altfel sigur dau o gherla!
Ești prima persoană care se prinde de faptul că tehnicile sunt general valabil pentru orice serviciu! 😀
Nu m-am gandit ca ar trebui sa las bacsis si ghidului, credeam ca daca platesti excursia este suficient. Ma simt coplesita de atatea persoane caruia sa ii las bacsis, mai nou ma intreb daca unui medic la o clinica particulara trebuie sa ii dau sau nu bacsis. 😀
Depinde dacă prestează un serviciu de calitate deși, la medic nu se mai numește bacșiș, se numește altfel! 😀
Nu am lasat pana acum bacsis gidului, doar la ospatari si la doamnele care faceau curatenie in camera. Cand o sa mai merg in calatorii, probabil o sa folosesc tehnica schimbului valutar, mi se pare cea mai subtila.
Chiar este cea mai subtilă dintre toate! Spor la împărțit bacșiș! 😀
Vai Matei și voi luați bacșiș?! Uite că am învățat ceva nou azi. Trebuia să îți lăsăm și noi când ne-ai făcut turul de Iași.
Tehnica duhovnicească eu o știam cu pupat mâna la preot și îndesat bănuțul în palmă, dar e mai ok cea prezentată de tine. Oricum foarte comic articolul în sine. Berea se acceptă ca și bacșiș?
Berea e cea mai sinceră formă de bacșiș! Deci da! Eu, cel puțin, accept berea sau vinul ca bacșiș! 😀
Mi se pare aberant sa lasi bacsis si pentru ghid, pe bune?
Și mie mi se pare aberant să lași bacșiș la chelneri! 😀 Dar, la urma urmei, bacșișul e o simplă opțiune, îl poți oferi sau nu, în funcție de convingerile tale! 😀
:))) eu am lasat bacsis unei doamne, pe ideea „luati de aici de o cafea”.
Haha :)) Ce tare e asta! Cred că s-a distrat și doamna un pic! 😀
Interesante tehnici, dar eu nu obisnuiesc sa las bacsis 😉
Bacșișul nu e obligatoriu. 😉
Nu vreau sa te surprind, dar eu nu imi amintesc sa fi lasat bacsis vreunui ghid. Nici nu am fost la multe excursii sau vacante la care sa fi avut nevoie de ghid. Interesante moduri de a primi bacsis si recunosc ca am invatat ceva din articolul asta si m-a bufnit rasul cand am vazut denumirea primei metode 🙂
Mă bucur că te-a amuzat, ăsta era și scopul! Și nu-i nimic, data viitoare când o folosești un ghid pentru un tur, o să-ți aduci aminte de articolul ăsta! 😀
Las pentru „prestari servicii” in general in nota de plata…in agenda aia in care ti se aduce bonul…las cu totul! 😀
Dar la un ghid de turism nu las…pentru ca nu am folosit prea des serviciile unuia! 😀
Bacșișul nu e obligatoriu, tocmai că un ghid nu poate să dea notă de plată ca ospătarul! :))
Da, insa eu ma refeream la „bacsis” in general.
Super tare articolul, nici nu stiam ca exista atatea metode 😂😂😂
Sunt mai multe chiar, dar astea erau cele mai amuzante! 😀
Chiar ca m am amuzat la acest articol 😂😂
Nu am folosit prea des serviciile unui ghid turistic.
Ai tot timpul din lume! Plus că e o diferență între ghidul turistic și ghidul de turism! 😀
Am participat la un tur ghidat gratuit organizat de ARCEN in Bucuresti, unde ghidul, care a purtat un joben tot turul, si-a scos jobenul la sfarsitul turului si l-a „facut sa treaca” prin public. Din categoria: „Piesa-i gata, trag oblonul, hei, ce ploaie e afara,/ Daca v-au placut bufonii, mai poftiti si-n alta seara!”
Cât de tare e abordarea asta! 😀 Drăguț și simpatic, aș putea spune, e și asta o metodă bună de a primi bacșiș! 😀