TOP 10 greșeli gramaticale pe care ghidul de turism trebuie să le evite cu orice preț

Pentru că mie îmi place să ascult muzică în timp ce citesc un articol, uite aici!

Vă spun sincer, cunosc ghizi extrem de buni, super documentați și cu un talent oratoric fantastic, dar care fac niște greșeli gramaticale atât de flagrante (nu fragrante) încât Viorica Dăncilă pare o laureata a premiului Nobel pentru literatură. Practic, ghizii dau cu bățu-n baltă la toată munca lor de-o viață atunci când nu sunt atenți la corectitudinea vorbelor pe care le scot pe gură.

Și, dacă aveți impresia că turiștii nu bagă de seamă un dezacord sau o prepoziție folosită greșit sau deloc, vă înșelați amarnic. Turiștii voștri sunt mult mai inteligenți decât vă imaginați și unii din ei se vor simți înșelați pentru că ce încredere să mai aibă în corectitudinea informațiilor pe care le oferiți dacă nu sunteți în stare să vorbiți corect?

Acum, nu trebuie să vă simțiți prost dacă vă știți cu musca pe căciulă pentru că suntem toți predispuși la greșeli, important este să le conștientizăm și să facem tot ce ne stă în putință ca să le corectăm. Eu, personal, făceam multe dintre greșelile expuse mai jos atunci când eram doar un ghid amator, dar am reușit să le scot din sistem și, astfel, să devin un ghid de turism mai bun. Este de datoria noastră să practicăm această meserie cât mai profesionist posibil și să fim un exemplu de bune practici pentru cei din jurul nostru, mai ales pentru turiști.

Așadar, pentru a vă fie de folos pe viitor, iată care sunt cele 10 greșeli gramaticale pe care ghidul de turism le face cel mai des și pe care trebuie să le evite cu orice preț, atunci când este pe teren cu turiștii:

Mă găsiți și pe Canalul de Youtube – History With Matei, unde vă prezint partea mai puțin cunoscută a istoriei românilor. Cum ar zice cineva, nu știu exact cine: History with Matei – Istorie, vrei, nu vrei! 😀

1. Decât în loc de Doar sau Numai

Adverbul „decât” se folosește numai atunci când avem construcții negative, astfel:

Construcția „Mănăstirea a avut decât un ctitor” este greșită. Corect este „Mănăstirea nu a avut decât un ctitor” sau, dacă nu vrem să folosim o construcție negativă „Mănăstirea a avut doar/numai un ctitor”.

2. Care în loc de Pe care

Prepoziția „pe” se folosește întotdeauna înaintea pronumelui relativ „care” cu funcție sintactică de complement direct, astfel:

Construcția „Muzeul care o să-l vizităm în curând” este greșită. Corect este „Muzeul pe care o să-l vizităm în curând” sau, dacă nu avem o funcție sintactică de complement direct „Muzeul care va fi vizitat în curând”.

3. Se merită în loc de merită

Aici e simplu, cuvântul merită nu are reflexiv, astfel:

Construcția „Se merită să facem turul opțional al castelului” este greșită. Corect este „Merită să facem turul opțional al castelului”.

Greșeală gramaticală pe care și eu o făceam des în vorbire!

4. Din cauză în loc de datorită, și invers

Prepoziția „datorită” se folosește când ne referim la un eveniment fericit, iar „din cauză” atunci când efectul acțiunii este unul negativ, astfel:

Construcția „Din cauza lui am reușit să avem Unirea din 1859” este greșită. Corect este „Datorită lui am reușit să avem Unirea din 1859” pentru că avem un eveniment fericit.

La fel și construcția „Datorită bombardamentelor din 1944, clădirea a fost distrusă” este greșită. Corect este „Din cauza bombardamentelor din 1944, clădirea a fost distrusă” pentru că efectul bombardamentelor este unul negativ pentru clădire.

5. Prepoziția simplă după în loc de prepoziția compusă de pe

„După” este sinonim cu „în spatele”, iar „de pe” are sensul de „deasupra”, deci semnificațiile celor două indică poziții total diferite și asta înseamnă că nu sunt sinonime, astfel:

Construcția „Vă rog să îmi dați biletele de intrare după masă” este greșită. Corect este „Vă rog să îmi dați biletele de intrare de pe masă”.

Fiind din Brăila, este o greșeala pe care și eu o făceam destul de des!

6. Mi-ar place în loc de mi-ar plăcea

Forma de condițional optativ a verbului „a plăcea” se formează cu ajutorul infinitivului, iar forma corectă de infinitiv este „a plăcea”, nu „a place”, astfel:

Construcția „Mi-ar place să vă povestesc puțin despre Revoluția Pașoptistă” este greșită. Corect este „Mi-ar plăcea să vă povestesc puțin despre Revoluția Pașoptistă”

7. Vroiam în loc de Voiam/Vream

În limba română există două verbe care exprimă aceeași idee: „a vrea” și „a voi”. Greșeala apare atunci când trebuie să formăm la indicativ timpul imperfect. Formele corecte sunt : eu vream/voiam, tu voiai/tu vreai, el vrea/voia, noi vream/voiam, voi vreați/voiați, ei vreau/voiau. „Vroiam” este o combinație a celor două verbe și este considerată o greșeală gramaticală, astfel:

Construcția „Vroiam să mergem astăzi la Castrul Roman Arutela” este greșită. Corect este „Voiam/Vream să mergem astăzi la Castrul Roman Arutela”

Iarăși, o greșeală pe care o făceam și eu foarte des în vorbire!

8. Însumi în loc de însămi, și invers

Pronumele de întărire „însumi” sau „însămi” au au rolul de a pune în evidență sau de a sublinia persoana la care se referă, astfel:

Construcția „Eu (Matei) însămi vreau să vă mulțumesc pentru acest tur” este greșită. Corect este „Eu (Matei) însumi vreau să vă mulțumesc pentru acest tur”.

Invers, dacă m-ar fi chemat Mateia, construcția „Eu (Mateia) însumi vreau să vă mulțumesc pentru acest tur” ar fi fost greșită. Varianta corectă este „Eu (Mateia) însămi vreau să vă mulțumesc pentru acest tur”.

9. Locație nu este același lucru cu loc

Conform DEX, „locație” înseamnă chirie plătită pentru anumite lucruri și nu este același lucru cu „loc”, astfel:

Construcția „Locația unde s-au petrecut acele evenimente există și astăzi” este greșită. Corect este „Locul unde s-au petrecut acele evenimente există și astăzi”.

LATER EDIT: Aparent, cuvântului „locație” i s-a recunoscut sensul de loc precis în DEX-ul publicat în 2010, probabil pentru că era atât de mult utilizat cu sensul greșit în vorbire, încât a devenit formă corectă. Nu e nici primul caz, nici ultimul. 😦

10. Ghid turistic în loc de Ghid de turism

Iarăși, mai mult o greșeală de sens decât una gramaticală, dar o greșeală pe care unii ghizi o fac destul de des. E ca și cum n-ar ști care este titulatura meseriei lor.

Despre această greșeală am scris separat un articol întreg, în care explic care este diferența dintre cele 2 și când trebuie folosite corect. Las link-ul aici!

There you have it, top 10 greșeli gramaticale pe care ghidul de turism trebuie să le evite cu orice preț în încercarea de a nu se face de râs în fața turiștilor. Dacă începeți să vă corectați încă de pe acum, o să aveți numai de câștigat pe viitor!

Voi ce greșeli gramaticale din cele 10 făceați până acum?

Dacă vreți să aflați și alte lucruri utile despre meseria de ghid de turism, vă invit să citiți următoarele articole:

7 greșeli mari pe care ghidul de turism nu trebuie să le facă

Cum să recunoști arhitectura unei clădiri în 5 pași

5 Bancuri despre turism

7 Calități ale unui Ghid de Turism bun. Partea I

Ce face ghidul într-o excursie/ circuit/ pelerinaj? Atribuțiile ghidului de turism

Care sunt cele 3 subiecte de discuție interzise ghidului de turism?

Ce face ghidul atunci când nu știe să răspundă la o întrebare?

Diferența dintre un ghid local și un ghid național

Ghidul este la fel de bun ca documentarea pe care o face!

Șofer-Ghid