Barbu Știrbey – Amantul Reginei Maria

Barbu Știrbey Amantul Reginei Maria

Ghidul de turism este la fel de bun ca documentarea pe care o face, motiv pentru care m-am gândit să dau o mână de ajutor și să postez aici, pe blog, o parte din informațiile pe care am reușit să le strâng cu timpul. Spor la documentare!

ABONEAZĂ-TE PE CANALUL DE YOUTUBE AICI!

Poți să mai citești și poveștile lui: JULIUS POPPER / TERENTE / NICOLAE SIMATOC / VIORICA AGARICI / SPIRU PRASIN / PENEȘ CURCANUL / IERONIM BUDACEDWARD G. ROBINSONPAZVANTE CHIORULVERA RENCZIIULIU BARATKYMARIA FILOTTI / DUMITRU DAN / BÂZU CANTACUZINO / TANTI MIȚA BICICLISTA / IANCU JIANU / CONSTANTIN HUMIS / NADIA GRAY / ELISABETA POLIHRONIADE / NICOLAE MILESCU SPĂTARUL

Barbu Știrbey – Amantul Reginei Maria // Ep. 20

POVESTEA

Barbu Alexandru Știrbey se naște pe 4 Noiembrie 1872 la domeniul familiei din Buftea.

Tatăl său a fost Alexandru Știrbey, om politic, iar mama lui Maria-Ghika-Comănești.

Bunicul său, Barbu Dimitrie Știrbey, a fost domn al Țării Românești între 1849 și 1856, iar bunica lui, Elisabeta, era descendentă din neamul Brâncovenilor.

Putem spune că era un prinț în adevăratul sens al cuvântului, fiind chiar și moștenitor la tronul Țării Românești, dacă nu s-ar fi produs unirea din 1859.

Barbu își face studiile în străinătate, ca orice fiu de boier, absolvind Liceul „Louis Grand” din Paris și apoi Facultatea de Științe Juridice, tot din Paris.

După finalizarea cursurilor se întoarce în țară și se însoară cu Nadejda Bibescu, verișoara lui de gradul al doilea.

În stilul Game of Thrones…

Împreună fac 4 copii până în 1902, toate fete.

În tot acest timp, deși era absolvent de Drept, decide să nu activeze în domeniu și se apucă de afaceri, pentru care avea un fler de invidiat.

Înființează lângă parcul palatului de la Buftea o pepinieră de viță americană, o lăptărie și o moară sistematică.

Deschide în 1902 o fabrică de vată și pansamente, afacere care în timpul primului război mondial va face mult profit.

Este primul care aduce și introduce în Vechiul Regat cultura de bumbac și orez.

Cumpără și deține proprietăți și terenuri agricole în Buftea și în județele Olt, Iași și Teleorman.

Devine președinte de consilii de administrație ale unor bănci, uzine și societăți foarte profitabile, cum ar fi: Uzina Steaua Română, Uzinele Reșița, Titan-Nădrag-Călan, Astra, Societatea Generală de Asigurări din București sau Societatea Franco-Română de Materiale de Drum de Fier.

La un moment dat devine posesorul uneia dintre cele mai diversificate averi din România, iar produsele care purtau eticheta Știrbey erau sinonime cu o înaltă calitate.

Inițial nu voia să se implice în politică, dar moștenirea lăsată de familie cădea prea greu pe umerii lui și se conformează.

Este ales deputat de Craiova în 1901, după ce candidează pe listele Partidului Constituțional, un partid conservator.

După terminarea mandatului în 1905 își pierde pentru o perioadă interesul pentru politică, până în 1907, când o serie de evenimente îl va readuce din nou pe scenă.

Primul eveniment are loc în momentul în care sora lui, Eliza Știrbey, se căsătorește cu liberalul Ion. I.C. Brătianu, după ce aceasta divorțează de conservatorul Alexandru Marghiloman.

Brătianu este cel care îl convinge pe Știrbey să revină în politică, chiar dacă acesta nu va renunța niciodată la convingerile sale conservatoare.

Apoi, începe Răscoala Țărănească din Flămânzi, iar Barbu se implică activ pentru rezolvarea crizei, lucru ce îi atrage atenția Regelui Carol I, care oricum trecea printr-o perioadă destul de grea pentru coroană.

Tot atunci o întâlnește și pe, atunci Principesa, Maria.

Viitoarea regină se afla în timpul răscoalei din 1907 la Sinaia, trimisă la adăpost alături de alte soții și fiice de boieri.

Barbu Știrbey, implicat în rezolvarea crizei, vizitează destul de des palatul regal de la Peleș, iar într-una din aceste vizite, o întâlnește pe principesă.

A fost dragoste la prima vedere.

Ea, nemulțumită de indecisul și timidul Ferdinand, avea nevoie de o escapadă. El, un bărbat de viță nobilă, rafinat, cult, manierat, cu trăsături frumoase și o ținută tipic englezească, îi aduce aminte Mariei de țara ei natală. Îl poreclește „Prințul Alb” și cei doi încep o frumoasă poveste de dragoste.

După terminarea răscoalei Maria face vizite tot mai dese la Palatul Știrbey din Buftea, unde Prințul Alb croiește pentru ea poteci prin pădurea de stejari ca să aibă ocazia să călărească împreună.

Când nu erau împreună, cei doi își trimiteau scrisori, iar Barbu se semna întotdeauna la sfârșit cu ILYMM – „I Love You My Marie”

Societatea românească avidă de bârfe începuse să se prindă de infidelitatea celor doi și foarte multe voci spuneau că Principesa Ileana, născută în 1909, ar fi fost de fapt fiica lui Știrbey.

Exista chiar și o poveste care circula la un moment dat despre cum de fiecare dată când ajungea Barbu la Palatul Regal, Elisabeta sora mai mare a Ilenei, o striga pe aceasta spunându-i să vină repede la geam ca să-l vadă pe tatăl ei. Un pic cam cringe…

Bârfele ajung și la urechile lui Carol, tatăl socru nefiind foarte mulțumit de stilul de viață al Mariei, dar știa că nici Ferdinand nu era chiar ușă de biserică, având și el câteva aventuri în palmares, ca de exemplu cu Eliza Suțu, Olga Prezan, Elvira Popescu, Aristița Dissescu, șa.m.d.

Ca lucrurile să se complice și mai mult, pe 3 Ianuarie 1913 se naște prințul Mircea despre care societatea românească era ferm convinsă că era tot copilul lui Barbu.

Carol încearcă să găsească o soluție de compromis, ca măcar imaginea familiei regale să nu fie complet compromisă.

Soluția se ivește în 1913 când Ioan Kalinderu moare și lasă liber postul de Administrator General al Domeniilor Coroanei.

Regele avea un singur nume în cap și îl pune pe Barbu Știrbey în funcție.

Astfel, din 1913, Barbu și Maria vor avea posibilitatea să se vadă zilnic pe domeniul regal, sub orice pretext, departe de ochii curioșilor. Era compromisul perfect găsit de Carol.

În tot acest timp, ca o ironie a sorții, între Ferdinand și Știrbey se leagă o puternică relație de prietenie, iar la urcarea prințului pe tron în 1914, acesta îl numește consilierul său personal pe Știrbey.

Ferdinand știa exact care era relația soției sale cu noul său sfătuitor personal, dar o accepta și se obișnuise cu infidelitatea, iar pe el îl aprecia prea mult pentru consilierea sa în deciziile importante de stat.

Putem spune că lucrurile se liniștesc în casa regală, toată lumea fiind mulțumită de cum funcționează triunghiul amoros nou creat.

Când războiul izbucnește, regele și familia lui se mută la Palatul Știrbey, pus la dispoziție chiar de prinț.

Maria și Barbu erau acum și mai aproape unul de celălalt.

Din păcate, pe 2 Noiembrie 2016, prințul Mircea moare de febră tifoidă sub ochii îndurerați ai celor doi.

Nu vor avea mult timp să-l jelească pe cel mic, pentru că pe 24 Noiembrie familia regală se vede nevoită să se refugieze la Iași după ce Bucureștiul este cucerit de germani.

După război, Știrbey participă politic din umbră, dar destul de activ, la proiectul de uniune națională a României.

Pe 4 Iunie 1927, la rugămintea Regelui Ferdinand care era pe patul de moarte, acceptă să facă și să conducă un guvern de coaliție, din care să facă parte principalele partide de pe scena politică de atunci.

Guvernul cade după doar 2 săptămâni când cumnatul său, Ion Brătianu, ordonă miniștrilor liberali să demisioneze din guvern și, astfel, să-l oblige pe Stirbey să-și depună mandatul.

După această trădare a cumnatului, se retrage din viața politică.

Pe 8 Iunie 1930 are loc restaurația carlistă și Prințul Alb avea toate motivele să fie îngrijorat.

Carol al II-lea îi purta pică de mult timp, enervat de faptul că mama lui avea o relație amoroasă cu el și tatăl lui îl asculta în toate deciziile pe care le lua.

Dar cel mai important, Știrbey fusese cel care l-a obligat în 1927 să aleagă între Maria Lupescu sau tronul țării, forțându-l să renunțe în cele din urmă la tron.

Și ar mai fi ceva. Era de notorietate faptul că în timpul unei certuri, Știrbey îl pălmuiește pe Carol pentru că era indolent, palmă pe care probabil încă o mai ținea minte.

Așa că, Barbu ia decizia să plece din țară în autoexil în Februarie 1931.

În timp ce era în trenul Orient Express spre Paris, supraviețuiește unei tentative de asasinat despre care se spune că ar fi fost comandată de Carol al II-lea.

Sau cel puțin la concluzia asta a ajuns Hercules Poirot, care se afla în tren la acel moment pentru niște filmări.

Ajuns în Paris, fără să știe, se întâlnește pentru ultima oară cu Maria, pentru că pe 18 Iulie 1938 regina moare la Sinaia.

Barbu a fost singura persoană de la care Maria ar fi vrut să-și ia adio atunci când a simțit că i se apropie sfârșitul.

În ultima scrisoare pe care i-o trimite Prințului ei Alb, mărturisea că se gândește la tot ce i-a legat de-a lungul timpului, de la început, până la sfârșit.

Știrbey ar fi vrut să se întoarcă în țară să participe la înmormântarea reginei inimii lui, dar Carol i-a interzis accesul în țară.

Astfel, se încheie frumoasa poveste de dragoste dintre cei doi, o poveste care a rezistat zeci de ani de zile.

Barbu rămâne în autoexil în Franța și Elveția până în 1940, când Carol al II-lea este obligat să renunțe la tron în favoarea lui Mihai.

Se întoarce înapoi în țară și 1944 revine în politică participând activ la negocieri interne și internaționale.

În Martie 1944 este trimis în secret în Cairo ca să negocieze cu Marea Britanie un armistițiu.

La Palatul familiei din Buftea ține în secret întâlnirile Regelui Mihai cu complotiștii pentru a pregăti răsturnarea de la putere a lui Antonescu din 23 August 1944.

După întoarcerea armelor, este trimis în Septembrie 1944 la Moscova de către Mihai să semneze armistițiul cu Aliații.

Imediat după, regele și partidele istorice îi propun să devină prim-ministru într-un guvern de uniune națională.

Nu apucă să-și ia funcția în primire pentru că intervin rușii, care-l impun pe Petru Groza pe 6 Martie 1945.

Un an mai târziu, pe 24 Martie 1946, Barbu Știrbey încetează din viață din cauza unui cancer hepatic galopant.

Este înmormântat alături de bunicul său în Capela din Parcul Palatului din Buftea.

Există și o teorie conspiraționistă care afirmă că Știrbey ar fi fost asasinat prin otrăvire de către agenții NKVD la ordinele Kremlinului, care se temea că Barbu ar fi putut să facă opoziție regimului comunist. Dar teoria nu a fost niciodată dovedită…

ÎNCHEIERE

Barbu Știrbey a fost mai mult decât amantul Reginei Maria.

A fost un politician abil, un afacerist cu fler și un artizan al diplomației românești.

A pus întotdeauna interesul național pe primul loc și a avut grijă să ducă mai departe cu onoare numele familiei Știrbey.

Unii îl vor ține minte pentru rolul crucial pe care l-a avut în politica românească, alții doar pentru că a fost „Prințul Alb” al Mariei.

V-am țucat! :*

Publicat de

Travel with Matei îți prezintă lucrurile dintr-o perspectivă diferită, prin ochii unui ghid de turism care adoră să călătorească!

20 de gânduri despre „Barbu Știrbey – Amantul Reginei Maria

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.