Maria Filotti // Boieroaica Teatrului Românesc

Maria Filotti Boieroaica Teatrului Românesc

ROMÂNI CELEBRI DE NECUNOSCUȚI S02 E05⬇️

ABONEAZĂ-TE PE CANALUL DE YOUTUBE AICI! Poți să mai citești și poveștile lui: JULIUS POPPER / TERENTE / NICOLAE SIMATOC / VIORICA AGARICI / SPIRU PRASIN / PENEȘ CURCANUL / IERONIM BUDACEDWARD G. ROBINSONPAZVANTE CHIORULVERA RENCZIIULIU BARATKYDUMITRU DAN / BÂZU CANTACUZINO

 

Povestea scrisă:

Maria Filotti se naște pe 9 Octombrie 1883 în satul Batogu, comuna Cireșu, județul Brăila.

Este crescută la țară și până în clasele primare se bucură de o copilărie normală, lipsită de evenimente notabile.

La un moment dat, Maria merge cu părinții în Brăila ca să vadă un spectacol al unei trupe de teatru venite în turneu.

Inițial, micuța Maria adoarme în timpul spectacolului, dar se trezește brusc în timpul unei scene care implica împușcături.

Din acel moment și până la finalul spectacolului, Maria nu-și mai ia privirea de la scenă și de la actorii care însuflețeau personajele de poveste.

Fără să știe încă, acest prim spectacol pe care-l vede împreună cu părinții săi în Brăila va influența parcursul ei pe mai departe în viață.

În 1895, odată cu finalizarea claselor primare, părinții decid să o trimită pe Maria să studieze la un liceu din Brăila.

Problema era că în oraș nu exista încă un liceu de stat pentru fete, așa că se apelează la varianta înscrierii Mariei ca internă la o instituție particulară întemeiată de un grec și un italian: „Școala secundară de fete Penetis și Zurmali”.

Atenție! Internă de la internat nu de la internship-ul din corporații.

Mutarea în Brăila se dovedește a fi o decizie bună pentru Maria, terminând liceul cu brio.

Se hotărăște să se înscrie la Universitatea București, la secțiile Litere, Filosofie și Drept, și se pregătește în acest sens cu tema pentru examenul de bacalaureat: „Opera politică și literară a lui Dimitrie Cantemir”.

La examenul de bacalaureat pe care îl susține la Liceul I.C.Massim, președintele comisiei, Ștefan Sihleanu, care era și directorul Teatrului Național București atunci, rămâne impresionat de prezentare și vede în Maria un potențial actoricesc.

O îndeamnă să se înscrie și la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, iar Maria îi urmează sfatul.

La Conservator va deveni eleva maestrei Aristizza Romanescu care va ajunge să-i fie mentor și îi va influența foarte mult parcursul carierei.

Aristizza Romanescu va fi cea care îl va convinge pe tatăl Mariei să nu se mai împotrivească deciziei acesteia de a deveni actriță.

Tot ea va fi și cea care o ia pe Maria în primul ei turneu unde va juca prima ei piesă de teatru: „Gioconda”, în stagiunea 1904-1905 din Craiova.

Între timp, Maria Filotti renunță la Facultatea de Drept și în 1906 dă examenul de absolvire a Conservatorului cu piesa „Fedra”.

Imediat după absolvire, primește o ofertă de nerefuzat de la proaspătul director al Teatrului Național Iași, scriitorul Haralamb Lecca.

La îndemnul Aristizzei, Maria acceptă provocarea, se mută în Iași și debutează pe scena teatrului ieșean pe 1 Septembrie 1906 cu piesa „Fântâna Blanduziei”.

Spectacolul este prilejluit de ocazia dezvelirii bustului lui V. Alecsandri în fața teatrului recent construit.

Urmează un an foarte bun pentru Maria Filotti pe scena ieșeană, care impresionează publicul cu fiecare rol jucat în piesele: „În lumea mare” de Dumas-fiul, „Victimile legii”, „Banii” a lui Octave Mirbeau, „Jucătorii de Cărți” scrisă de Lecca, „Martira”  a lui Jean Richepin, „Două orfeline” și „Stafia Bărbatului”.

Succesul din Iași o propulsează în 1907 într-un nou turneu prin țară, unde va împărți scena cu însăși mentora ei, Aristizza Romanescu.

La finalul turneului, primește o ofertă de la Teatrul Național București să le fie actriță.

Maria acceptă, se mută înapoi în București și debutează pe scena bucureșteană pe 29 Septembrie 1907, în rolul Vidrei din piesa „Răzvan și Vidra” scrisă de Hasdeu.

Acest rol devine cea mai bună reprezentație pe scenă a Mariei Filotti, iar din acel moment ea devine cea mai râvnită actriță a teatrului românesc.

Succesul o duce în anturajul prințului Ioan Cantacuzino, celebrul savant al cărui nume îl poartă astăzi Institutul de Seruri și Vaccinuri din București.

Cei doi fac un copil, pe Ion Filotti Cantacuzino, cel care va deveni scriitor, producător, critic, dar și psihiatru.

Nepotul ei, adică fiul lui Ion Filotti Cantacuzino, va fi prințul Șerban Cantacuzino, actor de teatru și de film care moare în 2011 la Paris.

Șerban Cantacuzino reprezintă a 26-a generație dintr-o familie cu ștate vechi în Europa, cea a Cantacuzinilor, care-și trag rădăcinile din împărați bizantini și voievozi români precum Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu.

Lesne de înțeles de ce Maria primește titulatura de boieroaica teatrului românesc.

Revenind la povestea noastră, în 1909 Maria primește o bursă de studiu și pleacă în Viena pentru un an.

La întoarcere, continuă să joace pentru Teatrul Național din București în diferite piese de teatru.

Primul Război Mondial o aduce înapoi în Iași, unde organizează un spital de campanie care se ocupă de îngrijirea soldaților răniți pe front.

În paralel joacă și teatru pe scena ieșeană, cu scopul de a le lua spectatorilor gândul de la război și greutățile cotidiene.

După terminarea războiului se angajează ca profesoară la Conservator, unde va profesa pentru următoarele aproape 3 decenii.

Continuă să joace teatru alături de mari artiști precum Constantin Nottara, Ion Manolescu, Maria Ventura sau Tony Bulandra.

Este apreciată și iubită totodată de spectatori, dar și de critici.

Mihail Sebastian, scriitor și critic de teatru brăilean, scria despre rolul ei în piesa „Pariziana”: „Și-a construit rolul patetic, cu resurse de comediană mare, făcându-ne să uităm tot ce ar fi fost fals și vechi. A creat o femeie. A schițat un caracter. A descoperit un umor ascuns, a făcut să strălucească o replică ștearsă. Încă un mare succes al unei artiste mari.”

În 1930 este aleasă președinta Sindicatului Artiștilor Dramatici și Lirici, devenind membră și reprezentanta României la Comitetul Internațional al Societății Universale de Teatru.

Această poziție îi oferă șansa să participe din partea României la marile Congrese de Teatru organizate la Hamburg, Paris, Roma, Zurich, Moscova, Viena și Londra.

Se folosește de această ocazie și reușește să-i vadă pe scena pariziană pe marii actori de comedie francezi Sarah Bernardt și Jean Coquelin, din prestația cărora se va inspira foarte mult pe viitor.

În tot acest timp, în țară devine societară de onoare a Teatrului Național București și reușește să revitalizeze „Teatrul Mic” pe care oamenii îl cunoșteau de acum drept „Teatrul Mariei Filotti”.

Al Doilea Război Mondial o găsește în București, iar teatrul său mic este distrus din cauza bombardamentelor.

Maria reușește după război, cu împrumuturi de la bănci și cu ajutorul fiului său, să ridice o nouă clădire a Teatrului Mic.

Reușesc să joace aici, până la naționalizarea făcută de comuniști, mari actori precum Birlic și Beligan.

Pe 23 ianuarie 1953, prin decretul nr. 43 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste Române, i se acordă titlul de „Artist al Poporului” pentru meritele deosebite în artă și pentru activitatea merituoasă.

Cred că s-a bucurat foarte mult de acest titlu, mai ales că își pierduse teatrul pe mâna lor.

Maria Filotti moare pe 5 Noiembrie 1956 în București, la vârsta de 73 de ani.

Lasă în urmă o carieră de peste 50 de ani, cu 167 de piese de teatru jucate și 45 de roluri principale.

Pe lângă teatru, Maria Filotii joacă și în 4 filme la începuturile cinematografiei românești: „Înșirate Mărgărite” (în 1911), „Independeța României” în (1912), „Pe valurile fericirii” (în 1920) și „Visul unei nopți de iarnă” în (1946).

Din 1969, Teatrul din Brăila îi va purta numele, până în ziua de astăzi.

Practic, numele Maria Filotti a fost sinonim cu teatrul, celebra actriță brăileană dedicându-și întreaga viață acestei arte.

Așa cum spunea însăși artista: „Dacă ar fi să reîncep viața și ar fi să aleg între munca istovitoare din teatru și o viață tihnită și îmbelșugată, mă întrebați ce aș alege? Teatrul! Între teatru și comorile lumii, aș alege Teatrul!”

V-am țucat! :*

Publicat de

Travel with Matei îți prezintă lucrurile dintr-o perspectivă diferită, prin ochii unui ghid de turism care adoră să călătorească!

11 gânduri despre „Maria Filotti // Boieroaica Teatrului Românesc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.