Ghidul de turism este la fel de bun ca documentarea pe care o face, motiv pentru care m-am gândit să dau o mână de ajutor și să postez aici, pe blog, o parte din informațiile pe care am reușit să le strâng cu timpul. Spor la documentare!

ABONEAZĂ-TE PE CANALUL DE YOUTUBE AICI!

Poți să mai citești și poveștile lui: JULIUS POPPER / TERENTE / NICOLAE SIMATOC / VIORICA AGARICI / SPIRU PRASIN / PENEȘ CURCANUL / IERONIM BUDAC / EDWARD G. ROBINSON / PAZVANTE CHIORUL / VERA RENCZI / IULIU BARATKY / MARIA FILOTTI / DUMITRU DAN / BÂZU CANTACUZINO / IANCU JIANU / CONSTANTIN HUMIS / NADIA GRAY / ELISABETA POLIHRONIADE / BARBU ȘTIRBEY / NICOLAE MILESCU SPĂTARUL / VLAD ȚEPEȘ / BAZIL ASSAN / PAPURĂ VODĂ / VERA ATKINS / IULIU BODOLA / GAVRIL CIOBANU / GEORGE POMUȚ / ALICE COCEA

Tanti Mița Biciclista – Cea mai cunoscută prostituată de lux din Bucureștiul interbelic // Ep. 15

POVESTEA

Maria Mihăescu s-a născut în anul 1885 în localitatea Dițești, Județul Prahova.

Nu și-a cunoscut niciodată tatăl, iar mama ei lucra spălătoreasă la un instalator neamț.

Au fost niște supoziții cum că neamțul ar fi fost tatăl, dar nu s-au confirmat niciodată.

Copilăria ei a fost una simplă, mama ei neavând posibilitatea să-i ofere mai mult decât strictul necesar, iar acest lucru a devenit cu timpul o frustrare pentru Maria.

Își dorea mai mult de la viață decât o posibilă carieră de spălătoreasă, iar la vârsta de 15 ani, i se ivește ocazia.

În timp ce-și spăla picioarele într-o baltă, în plină stradă, este observată de un domn într-o trăsură, care este fermecat de frumusețea ei.

Motiv pentru care acesta hotărăște să o abordeze și trage trăsura în dreptul ei invitând-o înăuntru.

Maria privește invitația ca pe o oportunitate și acceptă să urce, domnul din trăsură devenind, astfel, primul ei client dintr-o serie numeroasă care va urma din acel moment!

Aparent, lecția primită de la mamă să nu vorbească cu străinii sau să urce în trăsuri necunoscute, nu prea a funcționat în cazul Mariei…

Frumusețea ei naturală și ochii ei verzi-albaștrii îl conving pe domnul pedofil să investească în viitorul Mariei.

Hotărăște să o trimită pe aceasta la un pension din Paris pentru a studia literatura, limbile străine și pentru a deprinde bunele maniere.

În acea vreme nu era suficient doar să fi frumoasă, educația fiind un atribut destul de important pentru meseria de damă de lux.

Așa că Maria și-a luat rolul destul de în serios și în foarte scurt timp începe să se facă remarcată în societate.

Câștigă un concurs de bătaie cu flori pe Champs-Elysees, un fel de concurs de frumusețe interbelic, cum e acum Miss Univers sau Miss Intergalactic, și are parte și de primii ei amanți, începând cu câțiva demnitari politici și culminând cu Regele Leopold al Belgiei.

Da, acel Leopold care se face vinovat de uciderea a aproape 10 milioane de congolezi pe vremea când aceasta era colonie belgiană. Un genocid despre care nu prea se vorbește acum, din păcate.

Într-un timp foarte scurt, Maria dovedește că are în ea ce trebuie pentru această meserie și că e pregătită să se întoarcă acasă și să cucerească Bucureștiul.

Nu durează mult și devine cea mai căutată prostituată de lux din Micul Paris, având clienți politicieni, artiști și oameni de cultură.

Își alegea singură clienții, nu invers, și aceștia erau de obicei persoane cunoscute, cu influență și mulți bani!

Ca să vă pun un pic în context, în perioada respectivă, adică la început de secol 20 și cu precădere în perioada interbelică, tarifele cerute de prostituate pentru servicii porneau de la câteva sute de lei și ajungeau chiar și la câteva mii, dacă damele aveau propriile lor apartamente. La un moment dat, puteai să câștigi mai mulți bani ca prostituată decât ca medic. Prioritățile din societate erau foarte ciudate atunci!

Printre amanții ei celebri de la început de carieră o să enumerăm doar câțiva, precum: Nicolae Grigorescu, Octavian Goga și, cel mai important dintre ei, prințul moștenitor al tronului, Ferdinand I al Mariei, pardon! al României!

Da, pe vremea când era doar prințul urmaș la tron și înainte să se căsătorească cu viitoarea regină a țării, Ferdinand mai făcea, din când în când, câte un drum de curtoazie pe la Maria Mihăescu.

Și, ca semn de mulțumire pentru serviciile oferite, Ferdinand decide să-i dăruiască acesteia o casă frumoasă, construită în 1900 în stil neobaroc, cu influențe Art Nouveau, mobilată cu produse de lux și localizată în apropiere de Piața Amzei.

Clădirea există și astăzi, fiind recent renovată în 2018, iar arhitectul ei a fost Nicolae C. Mihăiescu cu un „i” între „ă” și „e”, fără nicio legătură cu Maria…

Cadoul primit de la Ferdinand nu era un caz izolat, fiind o practică des întâlnită în societate ca domnii să recompenseze damele de lux cu diferite atenții, mai mici sau mai mari.

Spre exemplu, Maria reușește să își strângă o adevărată avere cu aceste atenții, ajungând într-un punct în care deținea o trăsură complet echipată, o mașină coupe americană și o mulțime de servitori polonezi.

Devenise atât de avută încât mânca doar la Athenee Palace și mergea doar la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei.

Organiza deseori expoziții permanente de pictură și sculptură în casa din Piața Amzei și deținea chiar și un cal de curse pe nume „Fulger Mcqueen” cu care câștigă o cursă de cai de pe hipodromul din Brăila!

Ziarele din Viena o numeau, eronat și foarte departe de realitate, ”Prințesa Mihăescu a României” după ce aceasta își cumpără o pălărie în valoare de 4800 coroane din Viena.

De fapt, ea avea oricum obiceiul să se îmbrace doar cu haine scumpe de la Paris, și deci o pălărie de 4800 de coco erau un chilipir pentru ea.

Dar, așa cum se întâmplă și în ziua de astăzi, o dată cu succesul apar și haterii!

Iar unul dintre ei era ziaristul și scriitorul George Ranetti care se îndrăgostise nebunește de Maria și care își dorea mai mult de la ea.

Evident, Maria nu era de aceeași părere și îl refuză pe Ranetti care, într-un acces de furie și invidie, scrie un articol în ziar prin care o poreclește pe dama de lux: „Tanti Mița Biciclista”

Și de aici apare și porecla celebră care avea să o consacreze în istorie pe Maria și, dacă vă întrebați de ce biciclista? Motivul era destul de simplu!

Așa cum menționa și marele istoric Neagu Djuvara în cartea sa „Un Secol cu Neagu Djuvara”, Mița era văzută destul de des pe străzile din București mergând pe bicicletă  îmbrăcată în pantaloni mov de catifea strânși bine pe picior ca o metodă de a-și menține silueta suplă! Avea grijă de sursa ei de venit!

Mersul pe bicicletă fusese un obicei pe care îl luase din timpul șederii ei în Paris și era o priveliște exotică pentru bucureșteanul de rând care nu era obișnuit nici măcar să vadă biciclete, abia apărute la noi în țară, darămite să vadă și o femeie în pantaloni mergând pe ea.

Pe lângă avere și faimă, Mița devine și foarte influentă în societate, pentru femei și bărbați deopotrivă. Era un fel de influensăriță de astăzi!

Dădea tonul modei în București și de fiecare dată când era văzută purtând o anumită ținută, automat acea ținută devenea noua modă din capitală.

Personajele politice ale vremii, care erau clienți ai Miței, se sfătuiau deseori cu dama de lux în luarea deciziilor importante pentru națiune.

Iar în timpul Primului Război Mondial fusese invitată în cartierul general al Armatei îmbrăcată în uniformă de roșior pentru a ridica moralul soldaților.

Și îi plăcea foarte mult să joace la Cazinoul din Constanța pe vremea când erau puține doamne cărora le era permis să joace cot la cot cu bărbații.

De fapt, ei nici măcar nu-i păsa de regulile societății făcute de bărbați, avea mereu o atitudine de egalitarism și era de părere că femeile ar trebui să fie îndreptățite să se bucure de aceleași libertăți ca și bărbații.

Nu simțea niciodată nevoia să fie ocrotită și considera că femeile puteau foarte ușor să se descurce și singure.

Mărturie pentru convingerile ei stăteau și unele acțiuni consemnate în istoria țării drept premiere.

A fost prima femeie care a mers pe bicicletă în București, prima femeie care a condus un automobil, celebrul ei coupe american și prima femeie care poartă un costum de baie în 2 piese mulat pe plajă, în condițiile în care costumul acceptat atunci de societate pentru femei semăna foarte mult cu un halat.

De fapt, povestea cu purtatul costumului de baie în 2 piese e foarte amuzantă. În timp ce se scălda în apa mării este observată de un polițist de pe mal care o somează să iasă din apă și să se acopere. Nervoasă, Mița se întoarce pe plajă, ia umbrela și începe să-l lovească în cap pe polițist pentru că a avut tupeul să se ia de costumația ei.

Astăzi, datorită premierelor pe care le-a adus în țară la vremea respectivă, este considerată una dintre primele feministe ale României, în opoziție cu meseria ei controversată, să-i zicem cel puțin.

Dar odată cu trecerea timpului, frumusețea și averea încep să-i dispară și pe la mijlocul anilor `40 schimbă strategia și se mărită cu generalul Alexandru Dimitrescu, noua ei sursă de venit.

În aceeași perioadă, și în stilul ei caracteristic, primește o cerere în căsătorie de la Regele Manuel al Portugaliei pe care îl refuză pentru că era îndrăgostită de medicul Nicolae Minovici.

Din păcate Minovici nu a vrut niciodată mai mult decât o aventură așa că Mița rămâne căsătorită cu Dimitrescu.

Odată cu venirea comuniștilor la putere, lucrurile încep să se complică și mai mult pentru Mița și apar problemele financiare.

Este nevoită să găsească soluții și închiriază câteva camere din casa primită de la Ferdinand.

Se mută în mansarda casei, iar pe soțul ei, generalul, îl îmbracă în haine vechi și îl trimite la cerșit pentru a face rost de bani.

Situația era deja la mile distanță  de extravaganța și luxul cu care fusese obișnuită în tinerețe.

Într-un final, Tanti Mița Biciclista sau Maria Mihăescu, moare în anul 1968 la vârsta de 83 ani în mansarda casei din Piața Amzei.

Casa revine urmașilor ei, iar aceștia o vând unor spanioli pe o sumă mică.

Imobilul este restaurat în 1985 și încă o dată în 2018, iar acum face parte din circuitul turistic al Bucureștiului.

ÎNCHEIERE

Cât despre Mița se pot spune multe lucruri, că a fost o prostituată interesată doar de avere și faimă sau că a fost un etalon al feminismului incipient, model pentru tinerele domnițe care își doreau mai multă libertate.

Cert este că va rămâne în istorie pentru unii într-un fel și pentru alții în alt fel, dar asta nu înseamnă că nu a fost un personaj istoric al Bucureștiului interbelic care și-a pus amprenta pe societate așa cum a știut ea mai bine.

V-am țucat! :*